<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<!--Generated by Squarespace Site Server v5.0.0 (http://www.squarespace.com/) on Sat, 22 Nov 2008 17:14:27 GMT--><rss xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/" xmlns:itunes="http://www.itunes.com/dtds/podcast-1.0.dtd" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" version="2.0"><channel><title>Noticias | Ştiri</title><link>http://www.elnie.com/noticias-rum/</link><description></description><copyright></copyright><language>es-ES</language><generator>Squarespace Site Server v5.0.0 (http://www.squarespace.com/)</generator><item><title>DE IGUAL A IGUAL. DE LA EGAL LA EGAL</title><dc:creator>Redacción</dc:creator><pubDate>Thu, 02 Oct 2008 16:18:04 +0000</pubDate><link>http://www.elnie.com/noticias-rum/2008/10/2/de-igual-a-igual-de-la-egal-la-egal.html</link><guid isPermaLink="false">29783:213998:2378548</guid><description><![CDATA[&nbsp; Guvernul României a pus în&nbsp;mișcare campania „DE LA EGAL LA EGAL” , avînd ca obiectiv promovarea unei imagini pozitive a României și a comunității române statornicită în Spania, favorizînd integrarea acestei colectivități&nbsp; în societatea spaniolă.Campania se va realiza într-un cadru publicitar, punînd în valoare contribuția singulară dar la scară universală&nbsp; al sutelor de mii de români&nbsp; care au contribuit la dezvoltarea și modernizarea&nbsp; societății spaniole în ultimii ani.
<DIV>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Avînd ca obiectiv cunoașterea diferitelor elemente&nbsp; ale acestei campanii:Spoturi de televiziune,Studii Academice,Intîlniri între Intreprinderi, Sărbători Populare, etc.,, marți 23 septembrie, la ora 10.00, Ambasada României în Spania a&nbsp;organizat o întîlnire&nbsp;cu presa.</DIV>
<DIV>La întîlnire va fi prezentă Maria Ligor,Ambasador al României în Spania, Felipe Sanjuan consilier delegat de la Saatchi&amp;Saatchi&nbsp;și Carlos Iglesias, director la ”Un franc, 14&nbsp;pesetas”,prezentator al unui film documentar cu privire la imigrația românească în Spania, film care va face parte din această campanie.</DIV>
<DIV>Campania care se va desfășura se vrea un punct de inflexiune în relațiile dintre societatea spaniolă și comunitatea română, să creeze un cadru de relații&nbsp; bogate între două comunități de cetățeni, parte egală în același proiect european.</DIV>
<DIV>&nbsp;</DIV>
<DIV>El Gobierno Rumano ha puesto en marcha en España la campaña “DE IGUAL A IGUAL” cuyo objetivo es promover una imagen positiva de Rumanía y de la comunidad rumana asentada en España,&nbsp; favoreciendo la integración de este colectivo en la sociedad española.&nbsp;&nbsp;<br>La campaña, que se realizará en el ámbito de la publicidad y de las relaciones públicas, pondrá en valor el universo de aportaciones singulares de los cientos de miles de rumanos, que han contribuido al desarrollo y modernización de la sociedad española en los últimos años.<br>&nbsp;Con el objetivo de dar a conocer los diferentes elementos que componen la campaña:&nbsp; Spots de televisión, Estudios Académicos, Documental, Encuentros Empresariales, Fiestas Populares, etc.,&nbsp; el próximo martes día 23 de septiembre, a las 10:00 horas, ofreceremos una rueda de prensa en la Embajada de Rumanía.<br>&nbsp;El acto contará con la presencia de&nbsp; María Ligor, Embajadora de Rumanía en España, Felipe Sanjuán, Consejero Delegado de Saatchi&amp;Saatchi, y&nbsp; Carlos Iglesias, director de “Un franco, 14 pesetas”, que actualmente está rodando un documental sobre la inmigración rumana en España que forma parte de la campaña.<br>&nbsp;La campaña quiere ser un punto de inflexión positivo en las relaciones entre la sociedad española y el colectivo rumano y crear un marco de relación enriquecedor entre dos comunidades de ciudadanos que forman parte mismo proyecto europeo.</DIV>]]></description><wfw:commentRss>http://www.elnie.com/noticias-rum/rss-comments-entry-2378548.xml</wfw:commentRss></item><item><title>Un ziarist de excepție,Cornel Drinovan</title><dc:creator>Redacción</dc:creator><pubDate>Sat, 06 Sep 2008 17:48:42 +0000</pubDate><link>http://www.elnie.com/noticias-rum/2008/9/6/un-ziarist-de-excepiecornel-drinovan.html</link><guid isPermaLink="false">29783:213998:2236068</guid><description><![CDATA[<P><em>Si stelele, boabe de-argint,&nbsp;&nbsp;Cad lin din fluier de lună,&nbsp;Si sufletul tău în&nbsp;argint,&nbsp;Departe&nbsp;pe ape mai sună.</em>&nbsp;Ion&nbsp;Pillat</P>
<P><span class=full-image-inline style="FONT-SIZE: 100%"><span><img src="http://www.elnie.com/storage/rumania2.jpg?__SQUARESPACE_CACHEVERSION=1220723725953"></span></span></P>
<DIV>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;</DIV>
<DIV>&nbsp;</DIV>
<DIV>&nbsp;&nbsp; Ziaristica&nbsp;a fost și va rămîne&nbsp;pentru&nbsp;&nbsp;mine o artă, iar cei care au reușit să așeze pe altarul ei micile sau marile povești de viață, de la oamenii simpli la cei care au lăsat urma trecerii lor poate în istoria artei sau poate a omenirii, i-am numit&nbsp;artiști ai condeiului&nbsp;și mai mult, un fel de magicieni care pot schimba destinele celor despre care scriu pentru că în orice colț de lume cuvîntul scris și tipărit poartă în el puțin din forța uraganelor, un strop din furtunile de nisip ale deșertului și parfumul primăverilor timpurii.Unul dintre acești artiști este ziaristul Cornel Drinovan.E mult de cînd l-am cunoscut și totuși mi se pare că s-a întîmplat ieri, poate pentru că era vară ca&nbsp;și acum&nbsp;&nbsp;și întîlnirea mea cu el avea să-mi schimbe traiectoria vieții într-un moment în care&nbsp;îmi plăcea să spun că am murit un pic și asta pentru că renunțasem din motive personale la îndelednicirea scrisului.La începutul întîlnirii noastre m-au frapat ochii&nbsp; rotunzi, despre care știam că poartă în ei&nbsp;o infinită bunătate,numai că aveau o agerime , un fel de a intra în sufletul interlocutorului cu candoarea&nbsp; și dăruirea unui copil care descoperă&nbsp;că floarea de sulfină este un miracol, apoi visarea din ochii domniei sale, visare, pe care o au numai cei dăruiți cu har&nbsp;&nbsp;de divinitate&nbsp; în tărîmul artei, indiferent de forma pe care o îmbracă.Ce mi se pare și mai important este că omul&nbsp;pe care îl cunoscusem&nbsp;&nbsp;venea din România, ci nu din orice parte a ei ci de la Lugoj ,cu adînci rădăcini în satul Jupani, comuna Traian Vuia, sat risipit. în Cîmpia înaltă a Lugojului, cu oameni vrednici pricepuți la tot și toate,vatră de cultură și istorie românească care se pare că și-a pus din plin amprenta pe formația intelectuală a celui care urma să devină ziaristul Cornel Drinovan, director azi,&nbsp;la revista Origini, care apare în cadrul unui grup de presă spaniol, dar în limba noastră maternă, româna, despre a cărei importanță de a fi păstrată și transmisă de românii din afara&nbsp; granițelor țării&nbsp; a scirs în numeroase articole,&nbsp;cel care se pare că&nbsp;&nbsp;a adus cu el pe tărîm străin o întreagă zestre de cultură&nbsp;românească .Nu vreau să vorbesc despre începuturile vieții în Spania a acestui meseriaș în ale scrisului cum îmi place mie să-l numesc, pentru că este la fel cu începuturile fiecăruia dintre noi, eu vreau să vorbesc despre activitatea dumnealui pe tărîmul ziaristicii care este deosebit de bogată, poate demnă de invidiat de mulți dintre confrații de breaslă.In multe dintre convorbirile noastre a afirmat ”îmi place presa scrisă” și a dovedit asta prin numărul foarte mare de articole publicate ziarele din România, ziare de marcă cunoscute în tot Banatul ,&nbsp;nu degeaba se spune că „Banatu-i fruntea” și am să amintesc numai cîteva:Renașterea Bănățeană,Realitatea Bănățeană, Timișoara, Lugoj expres, unde a fost și director și redactor șef la,&nbsp;Lugojul&nbsp;, colaborări la radio Timișoara și probabil că de dor de acasă, sau din lipsa prietenilor&nbsp;de suflet corespondează și acum&nbsp; la ziarul Actualitatea de Lugoj, neuitînd pe nici unul dintre ei , vorbind despre ei așa simplu ca și cum i-ar fi&nbsp;întîlnit ieri la vreo manifestare culturală, acasă pe vatra ploilor&nbsp; și a pelinului amar, pe George Boeru, ziarist la Renașterea Bănățeană, Doru Macriș, scriitor și ziarist, Dan Munteanu Colan, specialist&nbsp;în filologie romanică, ci nu în ultimul rînd pe Emeric Vamos caricaturist și ziarist, cel care a scris în Chicago Romanian Journal cronica la cartea apărută&nbsp;la începutul acestei veri la Madrid a Domnului Corrnel Drinovan ”Passo doble”,o încununare&nbsp;&nbsp;a muncii Domniei sale pe tărîm pulblicistic, carte care reunește în volum editorialele scrise de&nbsp;acest magician al condeiului în presa de factură românească apărută în ultimii ani în Spania.Nu știu dacă am reușit să vă fac să-l cunoașteți , mi-ar trebui prea mult spațiu, dar trebuie să spun că a știut să aducă practic din neant, valorile românești în paginile presei de aici, nu pentru a slăvi pe unul sau pe altul, ci mai mult, ca o datorie morală față de nația română, pe unii poate i-a criticat dar a știut să păstreze&nbsp;în scris ca și în viață nealterat bunul simț, educația care din păcate lipsește unor confrați de pe aici.Trebuie să mai spun un singur lucru că este&nbsp;un boem , un boem de înaltă clasă&nbsp;și am aflat și trebuie s-o spun numai pentru că a avut primul curajul s-o spună primul, ci pentru că este un fapt general și ne lipsește multora dintre noi&nbsp;&nbsp;”relațiile culturale,oamenii, viața de cultură, expozițiile, scriitorii, poeții adevărați, există și aici,dar sunt puțini oameni de cultură și sunt răspîndiți, dacă există sunt izolați&nbsp;&nbsp;”. Dincolo de infinita mea admirație față de această personalitate&nbsp;a&nbsp;presei scrise&nbsp; mă întreb dacă nu cumva va fi oare asta o altă temă pe care domnia s-a o va aborda cît de curînd în articolele sale,o temă destul de dureroasă, ținînd cont de atîtea valori, unele pierdute practic în marasmul occidental, dar este o temă pe care cred că&nbsp;numai Ziaristul Cornel Drinovan o poate duce la bun sfîrșt cu spiritul său analitic și cu verva&nbsp;domniei sale, inconfundabilă, har dăruit de la Dumnezeu&nbsp;&nbsp;poate într-o noapte cu lună plină&nbsp;&nbsp;așa cum spunea Tudor Arghezi”Domnul, dumnezeu cel mare/Mi-a umplut două pahare/Din cerescul lui&nbsp;rachiu/Scos din lună cu burghiu/Si-n fiecare pahar/A lăsat și-un drob de har/Amîndouă-s ale tale,/Zise Domnul:ia-le,bea-le&nbsp;.</DIV>]]></description><wfw:commentRss>http://www.elnie.com/noticias-rum/rss-comments-entry-2236068.xml</wfw:commentRss></item><item><title>Se întorc românii în țara lor Rumanos que vuelven a su país</title><dc:creator>Redacción</dc:creator><pubDate>Mon, 11 Aug 2008 19:30:25 +0000</pubDate><link>http://www.elnie.com/noticias-rum/2008/8/11/se-intorc-romanii-in-ara-lor-rumanos-que-vuelven-a-su-pais.html</link><guid isPermaLink="false">29783:213998:2123618</guid><description><![CDATA[&nbsp;&nbsp; Duminică, zi înaltă&nbsp; de vară la porțile deschise ale Madridului.Un vechi prieten mă cheamă la telefon și-mi cere să vin în Mendez-Alvaro, bine cunoscuta stație de tren,metrou și de autobuze.Tot de aici vin și pleacă după un orar fix autocarele spre alte țări europene.Mii de români au intrat pe această poartă în țara numită Spania, în Madrid în mod special.In aceste autocare&nbsp; și-au lăsat românii cu ani în urmă, viețile, demnitatea , pregătirea profesională și au început exodul, ca niște noi născuți și vrînd, nevrînd&nbsp; s-au adaptat la o altă viață despre care dacă cineva le-ar fi povestit înainte de venire nu ar fi crezut că o pot accepta.Deși nu este ora prînzului, autocarele sunt pline de români care pleacă acasă, nu pentru a-și petrece vacanța de care sincer vorbind nu au avut parte în ultimii ani, cu excepția acelor români care au știut să se strecoare ca șerpii prin iarbă în anumite funcții, unii au făcut asociații, alții ziare, unii vorba lui nenea Iancu comiții și comitete, alții ca Dinu Păturică, personaj reprezentativ al parvenismului, care au măturat cu nesimțire pe cei care&nbsp; le-ar fi putut sta vreodată în cale, au profitat de oricine și de orice de la persoane la instituții,și au ajuns să reprezinte chipurile România, au lansat prin presă aberații apostolice, mai ceva ca Brucan de la Dămăroaia gîndind probail că au venit numai proști în Spania din moment ce au acceptat să muncească&nbsp; din zori în noapte și nu mai au timp să afle cine sunt de fapt acesti corifei ai prefăcătoriei și minciunii.
<DIV>Dar pentru că orice început are și sfîrșit am văzut românii la plecare și le-am auzit păsurile pe care&nbsp;de fapt le-am cunoscut și eu pe propria piele și m-am grăbit măcar acum la plecare cînd se întorc românii acasă, să le redau cuvintele și păsurile așa cum s-au spus.Mă&nbsp; despart de prieten&nbsp; cu regrete&nbsp; dar și cu&nbsp; ascunsă invidie, eu trebuie să mai rămîn un pic și să-mi accept blestemul vieții pe acest pămîn, pe cînd preietenul cu pricina peste numai cîteva zile&nbsp; va călca pe pămîntul sfînt al țării și promite că nu v-a mai ieși din țară nici măcar într-o simplă excursie de teamă de a nu fi pus să muncească iar ca un sclav negru, cum spun spaniolii, deșii despre sclavie, istoria spune că a fost abolită.Las vorbele personale la marginea timpului și prind frînturi din vorbăraia românilor pregătiți de marea întoarcere, mă strădui să le trec toate pe hîrtie, nu vreau să omit, să pierd sau să uit&nbsp; vre-un cuvînt deși ele sapă în mine fîntîni de durere.Ioana din&nbsp; Craiova declară că nu se mai întoarce”E&nbsp; suficient cît am&nbsp; muncit, nu am avut dreptul nici să mă înbolnăvesc, am lipsit o săptămînă de la case( a muncit cu ora) și una doña i-a spus că dacă nu venea, o dădea afară, aici vin oameni sănătoși, să muncească de asta te plătește, nu muncești, nu mănînci,străinii mai ales fără acte nu au fieste, nu au vacanțe”.</DIV>
<DIV>Georgeta din Alba&nbsp; povestește cum altă señora o păcălea în fiecare vară că-i va plăti vacanța, dar venea soacra, îi deschidea ușa și o punea să muncească mai mult decît în timpul anului , să profite că stăpîna e plecată să muncească ”al fondo”.La întoarcere&nbsp;doamna&nbsp; o întreba&nbsp; cu ironie dacă s-a odihnit și ea în vacanță pentru că ea i-a plătit-o, Acum înainte de plecare i-a spus și ea&nbsp;după opt ani de muncă”-Doamnă am muncit ca servitoare în casa Dvs, dar nu sunt proastă și nici nu am fost servitoare în țara mea, sunt contabil de meserie,&nbsp; Dvs&nbsp; nu mi-ați plătit nciodată vacanța , mi-ați plătit munca mea”.</DIV>
<DIV>Alexandru din Iași, inginer electronist, a cărat roabe cu nisip în construcții , își amintește că la venirea aici&nbsp; primul șef spaniol l-a pus să închege&nbsp; cimentul cu sudoarea care se va scurge de pe fruntea lui.Aura din Drăgănești de Olt se supără pe vorbăraia colegilor de călătorie și îi ia la întrebări:”-Ce credeți voi că vă așteaptă acasă în România, va trebui s-o luăm de la capăt, poate mai rău și nici măcar nu știm la cine vom mai muncii de unde serviciile pe care le-ați avut înainte de venirea aici, viitoarea mea noră a terminat facultatea de psihologie și ca să se angajeze la mine-n tîrg i-au cerut trei mii de euro, așa că a plecat la București, a depus un CV cum se face acum, dar aici la o &nbsp;bancă i-au cerut șase mii de euro, poate așa maică, ca un avans de noroc.Afurisit noroc românesc!!!</DIV>
<DIV>Nicolae&nbsp; din Teleorman se transformă în filozof&nbsp; și trage linie așa ca Ilie Moromete din romanul Moromeții a lui Marin Preda:”-Taci femeie și hai acasă, cît timp va conduce România aceeași oameni de la revoluție și pînă azi, ba mai rău își vor&nbsp; lăsa urmașii&nbsp; pe tronurile parlamentare, va fi și mai rău.Eu nu am carte multă dar un om deștept cîndva în istoria României spunea că-i nevoie la vremuri noi de oameni noi.ZÎmbesc amar la românii mei, autocarul se pune în mișcare și eu le fac semn cu mîna.</DIV>
<DIV>Drum bun români!!! și parafrazînd un frumos cîntec popular românesc cînt și eu pe marginea drumului:”-De-aș mai trage cîte am tras, Românie, eu de tine nu mă las”.</DIV>
<DIV>&nbsp;</DIV>
<DIV>&nbsp;</DIV>
<DIV>Domingo en Madrid. Un antiguo amigo me llama por teléfono y me cita en Méndez-Álvaro, estación de autobuses donde hasta hace poco llegaban decenas de extranjeros de toda Europa.&nbsp;"Me voy de este país para siempre", dice.&nbsp;Todavía no es mediodía y&nbsp;la estación está llena de rumanos que esperan su autobús para regresar a su país.&nbsp;Y no para disfrutar de unas vacaciones. Me despido de mi amigo y pienso que en poco dias él va a poner pie suelo rumano y yo me quedo aquí. Cada rumano que aguarda a su autobús tiene una historia que contar.<br>Ioana del pueblo de&nbsp;Craiova, dice que ha trabajado suficiente y que no va a volver nunca más, que ha enfermado una semana y que en la casa donde trabajaba le dijeron "no trabajas, no comes". Georgeta, del pueblo de Alba cuenta que otra señora le ha engañado después de trabajar para ella ocho años, que le aseguró unas vacaciones pagadas y que no las ha tenido. Y que antes de irse le ha dejado muy claro a la señora que ella no es una esclava, que es economista.&nbsp; Alexandru, del pueblo de Iasi, dice que es ingeniero y que ha trabajado en Madrid como oficial ayudante en una obra y que su jefe le ha dicho: "El cemento se mezcla con agua, con el sudor de tu frente". Aura, del pueblo de Braila&nbsp;se enfada al oir estas historias&nbsp;y pregunda a todos que si creen que en su&nbsp;país lo van a tener más fácil, que unos empresarios de su pueblo le han pedido a la novia de su hijo 6.000 euros para trabajar en un banco. Nicolas, de Teleorman, trata de calmar a Aura: "Bueno señora, yo no tengo estuios pero dicen que en los nuevos tiempos de Rumanía falta gente nueva".</DIV>
<DIV>El autocar de mi amigo se va y yo quedo con una sonrisa amarga. "Buen viaje rumanos"&nbsp;.&nbsp;</DIV>]]></description><wfw:commentRss>http://www.elnie.com/noticias-rum/rss-comments-entry-2123618.xml</wfw:commentRss></item><item><title>Rumanía, por vez primera en el Teatro de Mérida. România în Festivalului de Teatru Clasic de la Merida</title><dc:creator>Redacción</dc:creator><pubDate>Tue, 05 Aug 2008 18:02:52 +0000</pubDate><link>http://www.elnie.com/noticias-rum/2008/8/5/rumania-por-vez-primera-en-el-teatro-de-merida-romania-in-fe.html</link><guid isPermaLink="false">29783:213998:2084828</guid><description><![CDATA[<P>Rumania participará por vez primera, con la obra Electra de Sofocles y Euripides, bajo la direccion de Mihai Maniutiu,&nbsp;en la 54 edición del Festival de Teatro Clasico de Mérida, con tres representaciones, los dias 26,27 y 29 de agosto.&nbsp;En la seccion Otra Mirada del Festival, el teatro Radu Stanca participa con Electra de Sofocles y Euripides, bajo la direccion de Mihai Maniutiu, uno&nbsp; de los mas renombrados directores de teatro de Rumania. El espectáculo, muy original, representa una version étnica de la obra clásica, y fue seleccionado para ofrecer tres representaciones en el mes de agosto. De los actores que actuarán en la obra destacamos los nombres de Ioana Craciunescu y Marian Ralea, dos grandes actores rumanos de proyeccion internacional. <br>La compaña Teatral Radu Stanca de Sibiu participó con Electra en otros Festivales Internacionales en Bruxelles, Montenegro, Lisboa, Bosnia-Herzegovina y Limoges (Francia). Electra por Maniutiu, es un espectaculo del eterno trágico presente, siempre dispuesto a tomar la forma del día, pero conservando perpetuamente la esencia del destino implacable. El encuentro inédito de los textos de la gran tragedia griega, fundadora de los grandes mitos culturales europeos, y la música tradicional rumana de la zona de Maramures, interpretada en vivo por el Grupo Iza, trae la nuestros tiempos una mitología extraordinaria, causando la creación de un espacio de confluencias arcaicas.&nbsp; <br>Un refrán rumanao dice que "rumano se&nbsp;nace poeta", así sea.<br></P>
<P>&nbsp;România prezentă la cea de a 54 ediție a Festivalului&nbsp;de Teatru Clasic de la Merida Electra </P>
<DIV>
<DIV>&nbsp;</DIV>
<DIV>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Intr/o vară cu parfum de iasomie și lotus , în luna august România va participa pentru prima oară în Spania, cu spectacolul Electra de Sofocle și Euripide, sub directoratul lui Mihai Mănuțiu, la cea de/a 54/a ediție a Festivalului de Teatru Clasic de la Merida, cu trei reprezentații, în zilele de 26,27 și 28 august 2008.La secțiunea Otra Mirada( Altă privire( a Festivalului , Teatru lui Radu Stanca din Sibiu va participa cu piesa Electra, sub direcția lui Mihai Măniuțiu, unul dintre cei mai renumiți&nbsp; directori de teatru din România.Spectacolul foarte original prezintă într/o versiune etnică celebra piesă de teatru&nbsp; care a fost selecționată să reprezinte România pentru prima oară într.un festival în Spania.Cei doi actori care actualizază&nbsp; această piesă Ioana Crăciunescu și Marian Ralea sunt doi dintre actorii români de prestigiu internațional.Compania de Teatru Radu Stanca din Sibiu a participat&nbsp; cu piesa Electra si la alte Festivaluri Internaționale&nbsp; la Bruxel,Muntenegru,Lisabona,Boznia,Herțegovina si Limoges /Franța.Electra sub direcția lui Mănuțiu este spectacolul eternei tragedii prezente, simplu dispusă să ia forma timpului prezent, dar conservînd perpetuarea esenței destinului neiertător.Intîlnirea dintre textul nou și treagedia greacă, fundatoarea marilor mituri ale culturii europene, muzica tradițională românească din&nbsp; zona Maramureșului, interpretată life de grupul Iza, aduce în timpul nostru tragedia greacă , o mitologie eztraordinară situată la confluența arhaică.Electra și Oreste sunt practic niște instrumente ale destinului&nbsp; într/o comunitate închisă(Electra are scris deznodămîntul pe propriul spate cu sînge si toți apropiații acționează pentru împlinirea destinului.Semnul decăderii tragicul de a margini de lume la tragismul lumii de azi este imaginat și funcționează după mecanismele de funcționalitate ancestrală&nbsp; imaginată și recompusă de Măniuțiu cu clariatatea&nbsp; cu care privești într/o oglindă reverberați fiind dată de vocile grupului de cîntăreți&nbsp; Iza din Maramureș.Aesio Boni&nbsp; în revista Scaena&nbsp; afirma că s/a recuperat mitul antic al Electrei pentru contemporaneitate prin viziunea personalizată a acestuia, povestea fetei care promovează un act de razbunare, ce va avea fectul de a șoca lumea,împlinind astfel justiția ca o mare dorință, cu intervenția muzicii grupului Iza din Maramures, cu aportul lui Mănuțiu care ne încîntă prin schimbarea textului tragediei antice ,&nbsp; creatoarea marilor muturi europene cu muzica arhaiaca a unei țări face ca Electra de azi să vorbească de dreptate&nbsp; ci nu de răzbunare.Prin aceste spectacole sperăm să se redea României adevăratele valențe ale talentului cu care s/au născut românii, să schimbe pe cît posibil imaginea nedrept creată țării noastre.Românul s/a născut poet,este talentat, cinstit nu a cotropit niciodată alte popoare și nici nu a fost sclavul nimănui.Suntem oameni dreptți ca brazii din Carpați și poate ca și Electra nu vrem razbunare pentru suferințele noastre, vrem numai împlinirea legilor umane , de ce nu întoarcerea noastră la vatra cîntecului nostru în acompaniamentul divin al grupului Iza din Maramures.</DIV></DIV>]]></description><wfw:commentRss>http://www.elnie.com/noticias-rum/rss-comments-entry-2084828.xml</wfw:commentRss></item><item><title>Doctor, fara arginti!!!</title><dc:creator>Redacción</dc:creator><pubDate>Mon, 17 Dec 2007 19:15:49 +0000</pubDate><link>http://www.elnie.com/noticias-rum/2007/12/17/doctor-fara-arginti.html</link><guid isPermaLink="false">29783:213998:1434872</guid><description><![CDATA[<p>Cararuie, cararuie, care duci la Bucuresti/ Drum ca tine altul nu e, nici in lumea din povesti./ Te asterni in calea lunga a truditului meu dor/ Numai dorul lasi sa ajunga, la casuta cu pridvor/ Cale lunga si frumoasa, cale rupta de haiduci,/ Numai dorul duce acasa dar pe mine cind ma duci?&quot; </p><p>Intr-o dupa amiaza cu parfum de toamna in cerul sidefiu al Madridului am avut deosebita onoare si placere de a-l cunoaste personal , in casa domniei sale din Madrid pe domnul doctor Antonio Rodriguez Romero, urmas pare-se al vestitilor doctori evanghelisti Cosma si Damian, numiti si &quot;doctori fara arginti&quot;.Nu va las sa va intrebati de ce, ci am sa va spun ca el a fost prieten de suflet si doctor pentru azilantii politici ajunsi pe tarim spaniol in jurul anului 1950.Apropierea efectiva de tara noastra s-a produs de fapt prin 1970 cind ziaristul spaniol de renume Carlos Davila(ziarist activ la acelasi periodic de atunci, ziarul ABC apreciat si astazi ca si atunci de spanioli) a publicat articolul de o pagina &quot;Es posible rejuvencer?&quot;, in care vorbea despre miraculosul medicament GEROVITAL H-3 , descoperit de doamna doctor profesor conferentiar Ana Aslan.Omul din fata mea , cu privirea blinda, cu ochi iscoditor ,un pic atoatestiutor, deosebit de cordial si prietenos a avut pentru un moment impresia ca eu nu-l voi crede din cele ce-mi va realata nimic daca nu-mi va aduce argumente palpabile, asa ca cu graba copilului ajuns prea devreme la maturitate a disparut pentru citeva minute si s-a intors cu un teanc de fotografii, o tava de argint , o diploma, scrisori si telegrame putin ingalbenite de vreme si o pagina de ziar uitata probabil intr-un sertar al sufletului, decupata grabit din ziaul ABC al anului1970 pe care descopar in format mare fotografia doamnei doctor profesor conferentiar Ana Aslan.Cu candoarea si sinceritatea unui copil Programul unui Congres de geriatrie pe care citesc&quot;9-11 iunie 1988 Bucuresti, Romania, o telegrama de confirmare a prezentei domnului doctor Rodriguez la congres, o scrisoare pe adresa domniei sale de la Institutul de Geriatrie din Bucuresti.In anul 1971 pe la sfirsitul lui februarie, inceputul lui martie cind in Romania iarna parea la ea acasa a efectuat pe cont propiu prima vizita pentru doua saptamini la Bucuresti, in Romania. Imi marturiseste ca desi pregatirea pe care o avea viza numai medicina generala l-a interesat in mod deosebit geriatria, datorita miraculosului medicament al doctorei Aslan care promitea ca o zina buna vesnicia tineretii.S-a prezentat la Institutul Geriatric din Bucuresti in ideea de a se intilni personal cu doamna doctor Aslan dar din nefericire stimata doamna era in Italia pentrua se intilni cu papa, la Roma. Cel care s-a preocupat de el in cadrul Institutului Geriatric a fost doctor profesor Cornel David, asistent direct al profesoarei Aslan, profesorul Ascan si domnul doctor Bascan.In 1972 revine la Bucuresti pentru numai patru zile si participa la un simpozion medical care a dezbatut probleme de geriatrie, spunindu-mi:&quot; -Eu sunt medic generalist , dar m-a intereseat geriatria&quot;.Poate doar pentru interesul pe care l-a avut de a cunoaste si aprofunda aceasta ramura a medicinei sau poate dintr-o dorinta nemarturisita de a introduce miraculosul Gerovital H-3 a sensibilizat interesul farmacistilor spanioli pentru acest produs romanesc miraculos creat de doctor docent Ana Aslan si a intentionat importarea produsului pe piata spaniola, dar din pacate intr-o Spanie macinata si ea de regimul lui Franco, nu a fost posibila . Asa ca desi era prieten la vremea aceea cu fiul presedintelui Tribunalului Suprem Spaniol, de a carui interventie sus pusa s-a bucurat din plin , produsul romanesc nu a obtinut autorizatia de importare.Dupa ce simpozionul s-a terminat, deoarece a vizitat a doua oara tara noastra cu masina pentru ca era vara,era superb :multa lumina , mult verde si mult pra multa speranta de viata 4-5 zile si le-a dedicat la intoarcerea in Spania vizitarii nordului Moldovei.Dincolo de aerul renascentist al salonului domnul doctor traieste alaturi de mine drumul parcurs printre manastiri si vrea sa-i confirm ca fiecare poarta specificul acelui &quot;ceva &quot; care le face unice in Europa si in lume.&quot;-Stii , ai vazut Agapia, e o manastire alba, nu am mai vazut nicaieri in lumea asta, Voronetul este unic prin pictura lui, modul de reprezentarea cine-si poate imagina ;albastra pe o parte si rosie pe cealalta, era diferita de tot ce stiusem eu, interesant stil, Moldovita nu se poate egala cu nici una din lumea asta mare si Putna unde candela de la capatiiul regelui vostru nu s-a stins de la moartea lui pina astazi, incredibil, pacat insa ca de aici nu-mi aduc aminte mai mult ci asta , imi spune cu ciuda interlocutorul meu , pentru ca mi s-a spus ca dincolo e Rusia , nu vroiam sa fiu atit de aproape de pericolul rosu.Am vazut aproape toata lumea :Roma,Beirut,Paris,Orientul apropiat,India,Tailanda,Filipine,Las Vegas,California,Polinezia franceza, japonia,Haway dar nu mi-a ramas pentru nimeni sentimentele care mi le-a lasat tara ta.Nicaieri nu am intilnit oameni mai primitori mai cordiali ca romanii.&quot;L-a simpozion a cunoscut-o prea putin pe doamna conferentiar doctor Ana Aslan, dar in anul urmator aceasta a venit in vizita la Madrid si &quot;...ama vut placerea si onoarea de a o insoti si a-i descoperi lumea mirifica unica a Madridului,alaturi de sotul artistei Ima Sumak, traducator si prieten al doamnei doctor. &quot;Era o persoana amabila,cordiala, curioasa sa cunoasca tot, munca mea era de ospitalitate si eu eram covirsit de personalitatea ei, ma simteam ca un discipol&quot;.Imi intinde cu grija unui elev care a luat 10 la caligrafie o diploma pe care citesc cu multa curiozitate,interes si infinita admiratie pentru omul din fata mea pe care ma gindesc cu groaza ca as fi putut trece pe strada pe linga fara sa-i arunc macar o privire din ignoranta pe care ne-o da tuturor acel &quot; nu am stiut cine e...&quot;:&quot;SYMPOSION INTERNATIONAL DE GERONTOLOGIE ORGANISE par/ La Sosite Romaine de gerontologie de L union des asocietes des sciences Medicales de Roumaine en collaboration avec Le centre International de gerontologie Sociale etLa section sociale de L associaciation internationale de Gerontologie 26-27 iun.1972/ Le Comite d organisacion remercie Dr.Antonio R.Romero pour sa participacion au symposium Bucarest le 27 jun.1972/ Presedinte/Prof.Dr.Doc.Ana Aslan si Secretaire Dr.Doc.Cornel David&quot;.Ramin pe ginduri , cu multa admiratie in suflet si multumesc cerului si unei foarte bune prietene care m-a ajutat enorm sa pot intra in legatura cu acest om de o inalta tinuta morala, un om de exceptie pe care nu-l poti intilni pe drumul intortocheat al vietii asa , simplu, o data mai mult cred in destin si in rostul favorizator al astrelor in viata noastra ca indivizi.Inceput de toamna la Madrid , se lasa seara si eu privesc dincolo de omul din fata mea la geamul plin de flori care da intr-o strada laturalnica strazii Marquez de Urqujo , in stinga mea o masa enorma incarcata de carti multe tablouri de dimensiuni mici cele mai multe reproduceri dupa opere celebre vazute de mine in muzeul El Prado.Doctorul din fata mea imi dau seama ca nu vindeca numai ranile trupului ci si ghiceste gindurile si sentimentele care-l framinta persoana din fata lui.Cu vorba lina, prietenoasa ma indeamna sa scriu articolul in limba mea materna, explicindu-mi ca numai asa cuvintele au savoare, cind vin din interior au un parfum deosebit pe care limba unei natii il acumuleaza in secole de istorie si literatura.Limba este fresca vie a neamului.Mai imi spune ca in perioada cit a stat la Bucurestu cumpara in fiecare zi ziarul acelei vremi &quot;Scinteia&quot;,...incepusem sa citesc si sa inteleg limba ta, nu suntem chiar atit de diferiti,amindoi vorbim latina cu prea mici diferente...&quot;.Relatiile cu Romania le incepuse de prin 1970 fiind bun prieten cu amabasadorul de atunci al Venezuelei la Bucuresti, Valentin Hernandez Acosta.A fost de fapt singurul prieten in care a avut incredere in perioada sederii in Romania, pentru ca atunci comunismul &quot;infloritor&quot;din tara noastra putea arunca pe oricine in tr-o inchisoare politica daca nu-si dramuia atent fiecare cuvint rostit.A fost ingrozit de comunismul absurd aproape perfect care se instaurase in Romania.Asta l-a facut sa se simta ca intr-o cusca, chiar din primul moment cind a pus piciorul pe pamint romanesc.Mi-a povestit cum la aeroport nu a avut timp sa schimbe dolarii in teribilii lei romanesti de atunci.A luat un taxi &quot;pirat&quot; sa-l duca la hotelul Atene Palace si pe drum a anuntat soferul care-l tot iscodea &quot;...englez, francez,italian...&quot; ca nu dispune decit de dolari pentru a-i plati cursa.Asa ca s-a trezit ca acesta a parcat in tromba pe o strada obscura unde a incasat dolarii cu sclipiri de avar in ochi &quot;- Cred ca s-a simtit tare bogat!!?&quot;,pentru ca in scurt a devenit prietenos ,amabil chiar il cunoaste bine pe presedintele Spaniei Carillo care venise in vizita la bubul sau prieten Ceausescu, numai ca domnul doctor Rodriguez l-a dezamagit spunindu-i ca acesta nu-i decit presedintele partidului Comunist din Spania, tara insa era condusa de Franco, de iertat confuzia soferului roman , doar stim cu totii ce era sa ai o informare reala, concreta,plauzibila.Romania dupa parerea domnului doctor a avut dictatura cea mai rigida fata de alte tari cum era Polonia sau Cehoslovacia.L-a socat si soferul ambasadorului venezuelean , prietenul cel bun care intrebindu-l daca este casatorit , primind raspunsul &quot;Nu&quot;, a ramas complet deceptionat spunindu-i sa aiba mare grija ca aici un solitar fara familie este privit ca un subversiv.Dceptiile in toata perioada vizitei s-au tinut lant .Duminica urma sa manince la prietenul venezuelean in casa rezidentiala a acestuia pe soseaua Kiselef, asa ca a intrat intr-o florarie dar a constatat ca era singurul care cumpara un buchet de flori, lumea din jur cumpara numai o floare, la un magazin unde se vindeau dulciuri a fost singurul care a cumparat o cutie de bomboane si vinzatoarea a ramas socata, surprinsa, lumea cumpara o prajitura sau un ou, asa ca a decis ca infloritorul comunism nu era in realitate decit un regim sarac.Alt lucru care l-a socat neplacut a fost in biroul prietenului , ambasadorul venezuelean de unde in plin centrul mesei un aparat scotea o muzica ragusita, prea zgomotoasa care nu incadra cu educatia stilul elevat al prietenului , rugindu-l sa inchida oroarea de pe birou , ambasadorul i-a facut semn sa taca si sa-l lase asa , era singurul mod sa nu se inteleaga prin microfonul pus de SRI ce vorbesc.Secretara ambasadorului o anume Liliana fata isteata si cu multa prezenta de spirit i-a prezentat doua bune prietene care urmau peste ani sa-i fie doctorului Rodriguez printre cele mai bune prietene: Sanda Popescu care studiase literele si care a trait zeci de ani in Spania astazi s-a intors in tara, traieste la Bucuresti si Marina Stan, licentiata in literatura azilant in Spania, unde locuieste si azi , in Marbella, vecina si prietena sincera, cea despre care imi spunea ca de va fi sa nu stie citi articolul meu , Prietena Marina i-l va traduce sigur.O mare deceptie la Bucuresti a avut-o cu doctorul Pana, care in timpul vizitei la institut s-a purtat cu el cordial, prietenos, dar in clipa in care l-a intilnit la restaurantul Bucur unde vroia sa ia masa cu Liliana , secretara ambasadorului ,. intentionind sa-l invite la masa acesta a devenit subit rigid ,violent si-mi marturiseste ca a plecat fara a putea vorbi cu el, lasindu-l intre incertitudine si revolta fata de o atitudine inesplicabila.Si-a explicat totul peste citeva zile cind a invitat la masa la restaurantul Bucur pe toti doctorii , profesorii din Institutul Geriatric din Bucuresti pentru a-si lua ramas bun si ale multumi ca au avut rabdare si l-au pus in contact cu stiinta si munca de cercetatre a doamnei Dr.Doc.Ana Aslan, numai ca uitase un mic amanunt prima persoana care i-a fost prezentata in cadrul Instiutului a fost &quot;Madam&quot; Dascalescu secretara P.C.R. a Intitutului de geriatrie ,despre care a crezut ca este avocata firmei nu i-a sesizat rolul decit atunci cind la dineul oferit nu s-a prezentat decit &quot;Madam&quot; Dascalescu si domnul Dr.Doc.Cornel David secundul DoamneiAslan care i-a soptit :&quot; Madam nu a autorizat acceptarea invitatiei la masa pentru nimeni ; numasi ea si eu...&quot;.&quot;-I-am daruit atunci Dr.Doc.David o pereche de butoni de aur adusi de mine din Peru pentru a-i multumi de ospitalitate, mi-aduc aminte ca s-a emotionat asa de tare, a plins si era doar un om deosebit de inteligent, receptiv , captivant.&quot; </p><p>&quot;-Pentru mine Romania este a doua patrie a mea, am cunoscut ce era rau in Romania dar am cunoscut aici in Spania la mine acasa un grup de oameni cu o educatie totala, doamne si cavaleri.le-am asigurat asistenta medicala zeci de ani dar niciodata nu le-am luat bani opentru vizitele medicale.Pentru mine erau un grup de turisti care nu mai aveau patrie.Am simtit nevoia sa-i ajut.Romania devenise deja a doua tara a mea, pentru prietenia si simpatia, pentru conduita altruista, era ceva diferit, cred ca putini au acest noroc, aveam viata mea, consultam la cabinetele mele, dar gfrupul de romani, simpatia pe care le-o purtam, ma inspira, imi dadea forta, viata.Am descoperit prin ei spiritul de osp&igrave;talitate al unui strain, fie ca venea din partea mea pentru ei , fie ca venea de la ei pentru mine.&quot;Surizind unor vechi si dragi amintiri imi intinde o tava de argint pe care i-o daruisera prietenii de o viata romani conationali cu el in tara asta de zeci si zeci de ani pe care erau incrustate in spaniola urmatoarele: </p><p>&quot;LA COMUNIDAD DE RUMANOS EN ESPA&Ntilde;A/AL DOCTOR DON ANTONIO RODRIGUEZ EN AGRADECIMIENTO A SU DESINTERESADA LABOR MEDIA OTOGADA DURANTE 40 A&Ntilde;OS A NUESTROS SOCIOS/ MADRID, 20 de MARZO 1995/ </p><p>Presedinte, Ilie Sturdza, secreatar Juana Burileanu , vicepresedinteOvidiu Tarlea.&quot;Ramin stupefiata de rezonanta numelor, veneau din familii care jucasera un rol mult prea important in politica si cultura romana.Dar domnul doctor continua sa vorbeasca pe firul nevazut al amintirii&quot;-Ne intilneam aproape la fiecare sfirsit de sapatamina, uneori si in casa fratelui meu din Soto de Real care ne invita sa mincam paella( era doar un pretext), ii placea teribil compania compatriotilor dumneavoastra, care erau atit de manierati si educati ca niciodata nu vorbeau in fata gazdelor spaniole nici macar un cuvint in limba tarii lor, numai in spaniola, se vedea ca stiau sa respecte si sa pretuiasca valorile umane.&quot;&quot;-Prietenii mei romani cunoscuti aici in Spania erau toti azilanti politici.Asa ca au format o asociatie a carui presedinte era George Demetrescu.Multi nu mai sunt printre noi astazi , dar am sa amintesc oparte dintre cei care mi s-au parut mai reprezentativi:Traian Popescu (si mi arata in pozele ingalbenite de patina timpului),avea un magazin de numismatica prin centrul Madridului apropae de Puerta de Sol si sotia Ghica Popescu, care mi-a fost numai prietena , niciodata pacienta, Gena Burlieanu, nascuta Ghica , sotie de militar, printesa Ghica , batrina deja prin anii 70,dar de o mare noblete, stil educatie, avea clasa , era de singe albastru,Gallera, militar de cariera a luat grade in armata spaniola, Tamara Nicolescu (Beridge), sotie de militar roman, medaliat de armata Spaniei si recunoscute gradele, Horia Sima despre care nu m-a intersat trecutul sau din Romania , ba chiar mi l-am explicat, asa erau vremurile, asta era politica, stiu doar atit ca eu l-a cunoscut ca pe o persoana normala, linistita, echilibrata, cordiala dar care isi schimba frecvent domiciliul, de cite ori ma duceam la el in calitate de medic avea alta adresa, avea o frica maladiva, se gindea la un atentat din partea comunistilor romani.A murit in Germania de inima dupa ce eu l-am tratat ani de zile , mai mult in timpul unei agape i s-a facut rau, am mers cu el la spital si desi eu nu eram chirurg am intrat cu el in sala de operatie , a fost operat pe cord deschis dar dupa aceea s-a simtit bine multi ani.Un alt foarte bun prieten a fost Horia Vintila care venea si el la intilniri impreuna cu sotia, o mare doamna. Omul asta suferea mult, a trait cu rusinea azilului politic, situatia lui ca azilant l-a facut sa sufere mult.Era un om foarte inteligent, a obtinut si premiul Goncurt, era insa de o nostalgie iremediabila.A trait aici din cartile scrise si publicate, din activitatea sa literara, profesorala si ca publicist.Ce pacat ca si a trecut pragul lumii de dincolo.Saptamina trecuta m-am intilnit cu principele Ilie Sturdza, vechi prieten poate un pic mai mult decit altii, are 91 de ani si sufera de o surzenie care-l impiedica moral sa stea de vorba sa stea de vorba cu vechi prieteni sau sa-si faca noi cunostiinte.Sufera mult de pe urma acestei surzenii.( fac o paranteza pentru ca nu pot sa scriu mai departe fara sa amintesc de Camil Petrescu care suferea de aceeasi boala a surzeniei sau marele compozitor german Beethoven).Principele Sturdza a trait aici muncind la o agentie de turism si a trait din ceea ce a cistigat.Aflu de la domnul doctor Rodriguez ca este un om cordial, de o rara inteligenta, un spirit viu, atent la tot si toate, de o rara noblete morala, o educatie aleasa cum nu poti intilni oricind ,oriunde , dar macinat toata viata de o mare nostalgie vis-a-vis de Romania.Nu si-a pierdut niciodata speranta dea se intoarce in Romania desi traieste aici pe teritoriul spaniol din anul 1950.Aflu de la domnul doctor ca tatal principelui a fost ambasadorul Romaniei in Germania cind Europa traia mari framintari si care dupa intrarea comunismului in Romania a trait soarta nedreapta a azilantului politic.Fiul Ilie Sturdza a scris o carte despre tatal sau pe care a publicat-o aici in Spania si a avut la vremea publicarii mare succes si mai aflu ca domnul doctor a ingijit tot fara arginti pe tatal principelui Sturdza pe care l-a cunoscut numai prin prisma pacientului.&quot; </p><p>Ma priveste cu duiosie si-mi spune ca nu stie daca m-a incintat sau m-a deranjat toata vorbaria noastra, mai mult cind l-am anuntat ca vin s-a gindit la o intilnire de o jumatate de ora, numai ca au trecut multle ore si noaptea se lasa peste Madrid.&quot;-Am sa-ti mai spun un secret. Stii eu sunt catolic si voi sunteti ortodoxi dar eu nu vad nici o diferenta intre noi. Mai am doi prieteni buni, mai multi tu nu o cunosti pe Crina Tutuianu , sotia lui Jan Naum, aveau o fabrica de cosmetica aici in Spania, acum nu mai au , virsta lor de peste 90 de ani nu le mai permite, dar stii doamna are o sora acasa in Romania la Bucuresti si eu i-am trimis cadou doua candelabre de argint aici e secretul principal dar sa-l lasam un pic, stii ce-a facut , le-a donat la doua biserici ortodoxe din Romania si pe peretii acestora este scris numele meu desi eu nu am gindit asta cind le-am facut cadou.Stii de fapt pentru ce i-am facut acest cadou pentru ca ea imi trimite Gerovital H-3&quot;,Si nu stiu cum si nici nu voi stii vreodata cum de unde ca cel mai mare prestidigitator imi pune in palma o cutie minion al miraculosului medicament.Omul jovial, prietenul atitor romani valorosi care nu a tinut cont de ce a fost rau si urit in viata sa raportat la un mod sau altul a romanilor si a Romaniei mi-a pus la finalul intilnirii noastre secretul tineretii lui covirsitoare in palma spunindu-mi cu prietenia si nostalgia specifica numai marilor spirite: </p><p>&quot;Simpatia pe care v-o port voua romanilor, optimismul si naturaleta voastra imi spune ca in viata este bine sa uitam tot ce a fost rau, pentru ca vine o zi pentru fiecare in care ne vom aminti lucrurile bune si care au fost importante in viata noastra&quot;.Multumesc domnului doctor Rodriguez ca m-a primit in casa domniei sale , ca si-a deschis inima si lada cu amintiri in fata mea un simplu firicel de nisip al acestei lumii atit de incintatoare, miraculoasa si vesnic tinara. </p><p>Eugenia Dumitriu </p>]]></description><wfw:commentRss>http://www.elnie.com/noticias-rum/rss-comments-entry-1434872.xml</wfw:commentRss></item><item><title>El presidente de Rumania visita España Presedintele Romaniei Traian Basescu, a vizitat Spania</title><dc:creator>Redacción</dc:creator><pubDate>Sat, 01 Dec 2007 13:15:54 +0000</pubDate><link>http://www.elnie.com/noticias-rum/2007/12/1/el-presidente-de-rumania-visita-espaa-presedintele-romaniei.html</link><guid isPermaLink="false">29783:213998:1402915</guid><description><![CDATA[<p>&nbsp;&nbsp;<span class="full-image-float-left"><img style="width: 345px; height: 259px" alt="rumania.jpg" src="http://www.elnie.com/storage/rumania.jpg?__SQUARESPACE_CACHEVERSION=1196515035906" /></span>&nbsp;&nbsp;Dupa un&nbsp;&nbsp;an de la intrarea Roamniei in Uniunea Europeana presedintele Romaniei, Traian Basescu a venit intr-o vizita oficiala in Spania in perioada 26-28 noiembrie 2007. Agenda de lucru a domniei sale a fost foarte incarcata, din prima zi a vizitei s-a intilnit cu majestatea sa regele Juan Carlos I, de la care Presedintele Traian Basescu a primit distinctia&quot; el Collar de la Orden de Isabel la Catolica&quot;.&nbsp;A avut apoi convorbiri cu Confederatia Spaniola a Organizatiilor Patronale, cu primarul Madridului Domnul Alberto Ruiz-Gallardon, a depus flori la monumentul eroilor din Plaza de la Lealdad,a vizitat monumentul ridicat la Athocea in memoria victimelor atentatului terorist de la 11 Martie, a participat la&nbsp; dezbaterea politica, sociala si economica &quot;Foro Nueva Economia&quot;, a avut intrevedere cu premierul Zapatero si cu Domul Mariano Rahoy, continuind vizita in Valencia si Castellon unde traiesc mari comunitati de romani.Pe fondul unei agende de lucru bogate in data de 26 noiembrie la sediul Ambasadei Romane din Madrid a avut amabilitatea de a acorda citeva minute raspunsurilor intrebarileor presei de limba romana care apare pe teritoriul Spaniei. Eu am fost poate putin mai norocoasa decit confratii ziaristi si raspunsurile&nbsp; la cele doua intrebari ale mele m-au facut sa vad in domnul Presedinte omul cu suflet nealterat in bataliile lungi duse cu politicienii din tara,singurul om care se gindeste la romanii plecati in exilul fortuit al foamei.La intrebarea mea despre ce reprezinta pentru Domnia sa&nbsp; distinctia acordata de regele Spaniei si cind ii va fi inminata mi-a raspuns cu simplitatea omului de lume buna, ca este o distinctie&nbsp; care se acorda la nivel de stat si mai in gluma mai in serios mi-a mai spus ca desi parlamentarii nostrii de acasa&nbsp; nu-l recunosc ,il recunosc in schimb marile puteri Europene. La cea de-a doua intrebare referitoare la sloganul&nbsp;de inceput al mandatului sau &quot; Sa traiti mai bine&quot;, a avut puterea sa-mi raspunda &quot;DA&quot; , romanii o duc mai bine dar trebuie sa&nbsp;spun ca Domnul Presedinte&nbsp;a avut grija sa ne spuna tuturor ca Romania are nevoie de forta de munca romaneasca risipita prin Europa.Din primavara vor intra de la Uniunea Europeana fonduri importante , vor incepe constructiile in Romania, salariile in constructii sunt deja de 7-800euro si a tinut sa ne spuna o poveste reala si buna de luat in seama de romanii plecati.Un investitor german a vrut sa inceapa constructia unui edificiu in tara noastra dar s-a trezit ca nu are forta de munca.&nbsp;A plecat in Germania, acolo unde stia ca lucreaza romanii si i-a intrebat pe conationalii nostrii cit cistiga, cit platesc chiria si alte cheltuieli si le-a propus o suma de 800 euro pe luna sa vina sa lucreze pentru el dar in tara lor unde nu vor mai plati chirie si cheltuielile personale se reduc considerabil.Asa ca s-au imbarcat romanii nostrii si au revenit la vetrele lor.Cred ca aceasta vizita a vizat mai putin relatiile dintre state si ridicarea moratoriului impus romanilor , sau problemele diverselor asociatii romanesti care isi amintesc ca exista numai in zile festive, ideea vizitei a fost reintoarcerea romanilor la rosturile lor.Mi-a placut in mod deosebit raspunsul pe care Domnul Presedinte l-a dat unui confrate care-si facea probleme ca romanii care se vor intoarce vor avea nevoie de consiliere si asistenta. Raspunsul Domnului Presedinte a fost &quot;Nu&quot; , romanii care sunt afara sunt puternici, s-au adaptat&nbsp; intr-o alta tara fara nici o consilere , de ce ar fii nevoie de asa ceva in propria lor tara, doar nu s-au molipsit de morbul nebuniei, dincontra sunt mai realisti si mai puternici decit erau cind au parasit tara, au invatat sa munceasca , sa-si apere drepturile si sa-si ceara dreptul la viata.Aceasta vizita a fost singurul dar frumos inainte de sfintele sarbatori pe care l-a facut Presedintele Traian Basescu, anume propunerea de intoarcere acasa,mici dar importante certitudini de a avea un trai decent in propria ta tara.</p>]]></description><wfw:commentRss>http://www.elnie.com/noticias-rum/rss-comments-entry-1402915.xml</wfw:commentRss></item><item><title>Toamna cu parfum de cultura romaneasca in Madrid</title><dc:creator>Redacción</dc:creator><pubDate>Thu, 01 Nov 2007 19:55:05 +0000</pubDate><link>http://www.elnie.com/noticias-rum/toamna-cu-parfum-de-cultura-romaneasca-in-madrid.html</link><guid isPermaLink="false">29783:213998:1345886</guid><description><![CDATA[<p>&nbsp;&nbsp; In ultima parte a lunii octombrie, intr-o toamna lunga cu parfum de castaniete, romanii care locuiesc in Madrid si in localitatile invecinate, intra in lumea artistica a acestei tari adoptive Spania, cu o bogata si diversificata gama de activitati culturale care reprezinta&nbsp;prin esenta si profunditatea lor cultura si arta romaneasca contemporana. <div>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Centrul Cultural Hispano-Rumano din Alcala de Henares prin bogata sa activitate a facut posibila vizionarea&nbsp; filmului romanesc &quot;Cel mai iubit dintre paminteni&quot;, dupa&nbsp; scenariul&nbsp; romanului cu acelasi nume scris de&nbsp;regretatul&nbsp; mare scriitor roman al secolului XX Marin Preda.Filmul poate fii vizionat&nbsp;in Alcala de Henares, Coslada,Torrejhon de Ardoz, San Martin de la Vega si Alcobendas.Intrarea libera si gratuita , ca si prezenta de altfel a directorului&nbsp; Serban Marinescu si a artistilo de renume mondial :Maia Morgensten, Dorel Visan sy Mircea Albulescu&nbsp; a reusit sa reuneasca un mare numar de romani care traiesc in afara&nbsp; granitelor tarii du dorul si nostagia plaiului si culturii stramosesti.</div><div>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; In acelasi&nbsp;timp grupul de dansuri si cintece populare din Banesti &quot;Flori de cires&quot; este prezent&nbsp; in acest octombrie in Spania cu un bogat repertoriu.Grupul&nbsp; vine din judetul Prahova&nbsp; stravechi leagan de cultura al tarii, faimos pentru frumosii brazi&nbsp;si fintina de aur negru(petrolul), posedind in acelasi timp si un&nbsp; tezaur folcloric inegalabil&nbsp;prin bogatia si frumusetea sa spirituala la fel de important ca bogatiile naturale pe care le poseda. Vitalitatea si&nbsp; varietatea creatiilor folclorice romanesti demonstreaza bogatia spirituala a&nbsp;oamenilor si a&nbsp;pamintului incarcat de istorie si civilizatie romaneasca, folclorul prahovean impuninduse ca o veriga pretioasa in colierul folcloric al arcului subcarpatic medieval , demonstrind ca sunt posesorii unei stravechi culturi populare cu o mare putere de valorificare si pastrare&nbsp; a tezaurului folcloric local, primaria din Banesti la initiativa primarului Petre Ion Costache a dispus infiintarea in octombrie 2004&nbsp; a grupului de dansuri si cintece populare. </div><div>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Grupul a reunit elevi ai Institutului de arta populara din localitatea Banesti, Urleta , care sub conducerea domnului coregraf Rusu Cornel care si-a dorit sa renasca si sa exprime prin cintece si dansuri dragostea pentru traditiile si folclorul romanesc. Spectacol dupa spectacol a facut ca emotiile si nesiguranta de la inceput sa dispara putin cite putin si astazi&nbsp; putem vorbi de un grup solid angrenat in aceasta activitate , adevarati profesionisti, grup compus acum din 23 de tineri si doi solisti sub coregrafia domnului instructor coregraf Aurel Iuriet si acompaniamentul&nbsp; muzical realizat de numai trei instrumentisti. In perioada anilor 2006-2007 ,&nbsp; grupul a realizat un real progres, calitatea programei artistice s-a diversificat si imbogatit si desigur si varietatea manifestarilor la care a participat si numarul crescut de membrii ai formatiei.In aceasta perioada grupul &quot;Flori de cires&quot; a participat la peste 25 de spectacole , precum si la festivaluri in toata tara , unde a obtinut&nbsp; diplome de merit si diplome de excelenta, spectacolul lor fiind transmis de diferite canale de televiziune&nbsp; locale si nationale. Important este sa aminrim ca in fiecare an la Banesti se desfasoara festivalul &quot;Flori de Cires&quot; la carfe ia parte diferite formatii din&nbsp; din zona precum si in terpreti de muzica populara&nbsp;,vedete ale muzicii populare din toata tara.Gindind ca in Alcorcon de exemplu&nbsp; exista o populatie romaneasca&nbsp; mai mare de 3000 de&nbsp; cetateni a facut ca spectacolul sustinut&nbsp; la centru cultural Los Pinos&nbsp; din Alcorcon&nbsp; sa transforme evenimentul intr-o adevarata sarbatoare de suflet si cutura populara romaneasca.</div><div>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Nu putin reprezinta pentru romani&nbsp; prezenta in acete &nbsp;zile in Spania a Companiei de Balet Clasic National Roman&nbsp; infiintata in frumosul oras Constanta de la Marea Neagra, de celebrul coregraf Oleg Danouski, fiind considerat&nbsp; reprezentantul de marca al acestei arte in Romania.In anul 1978 atit coregraful Oleg Danouski cit si guvernul de atunci al Romaniei au considerat ca este necesar infiintarea unei companii exclusive, independenta si alternativa fara obligatii si subordonari altor teatre de acelasi gen. Atunci s-a infiintat&nbsp; Compania Nationala de Balet Fantasio care sub acelasu nume si cu balerini calificati in conservatoriul din Bucuresti si Cluj, care au debutat cu un spectacol extraordinar in care elemente novatoare&nbsp; fuzionau foarte bine si frumos cu elementele baletului clasic si modern(Ceaikovski,Adam Delibes, Pink Floyd si Gershwin). In anul 1979 trupa de balet a realizat primul sau turneu in afara granitelor Romaniei :Germania, Olanda, Franta, Austri, Belgia si Siria.In anul 1982 , teatrul de balet Fantasio a devenit teatrul cu cele mai multe contracte in Statele Unite ale Americii, peste 84 de reprezentatii care a obtinut critici fierbinti si pozitive din partea presei nordamericane avind spectacole absolute in New York, Chicago,Washinton, Boston, San Francisco, prezentindu-se cu un repertoriu complet: Lacul Lebedelor, Spargatorul de nuci,Giselle,fiind de altfel primul balet care a pus in scena Carmen.In anul 1983 teatrul si-a continuat turneul cu acelasi repertoriu in China, Japonia, Canada si Turcia.Anul 1996 este un an trist pentru compania de teatru Fantasio&nbsp; pentru ca fondatorul sau Oleg Danouski&nbsp; moare , si pentru a-i onora&nbsp; memoria teatrul ca&nbsp; functiona de acum&nbsp; sub numele fondatorului sau Oleg Danouski.Valoroasa munca a inegalabilului coregraf&nbsp; a fost continuata pina azi de (actualul director al companiei)Calin Hantiu, de Gicu Caciuleanu, Sergiu Anghel, Adina Cezar, eminenti coregrafi, nume sonore de talie mondiala. De asemenea trebuie amintit numele unor mari stele ale teatrului, Monica si Horatiu Chereches, Simona Costea, Cristian Tarcea si nu trebuie uitata generatia noua de balerini ai teatrului formati la conservatoarele din Bucuresti si Cluj.Noua generatie aduc cu ei in teatru un aer proaspat, o tehnica si emotii unice care reuseste sa cimenteze&nbsp; prin sine renumele mondial al acestei companii, splendida ambasada a culturii romanesti. Ultima productie a teatrului Cei trei muschetari a insemnat un debut absolut in Spania. Pentru prima oara in aceasta tara(eveniment unic in acest moment) La teatrul Colon din Coru&ntilde;a baletul clasic Nation al Oleg Danouski a sustinut premiera&nbsp; cu baletul Lacul lebedelor in&nbsp; coregrafia&nbsp; aceluiasi maestru de neuitat.</div><div>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Si daca nu am reusit prin cuvintele mele scrise sa va stirnesc interesul pentru cunoasterea si aprofundarea bogatei culturii si artei romanesti inegalabile va mai fac o invitatie la Institultul Cultural Roman din Madrid unde este deschisa o expozitie de fotografie romaneasca&nbsp; Photomagma, unde expun&nbsp; prin arta lor fotografica imgini ale unei Romanii care dipune de o natura unica , salbatica de o rara frumusete, artistii romani:Abel Szalontal, Maria Pecsics,Zoltan Molnar, Petrut Calinescu,Peter Puklus,Laszlo Nanasi,Sari Ember,Alexandru Dan,Natalia Sitcai,Matei Calita,Francisc Mraz,Sergiu Ovidiu Lupse,Oana Rapeanu,Tibor Zatonyl, Nicu Ilfoveanu, Daniel Gontz si Mirona Radu.</div><div>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; </div><div>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Eugenia Dumitriu</div></p>]]></description><wfw:commentRss>http://www.elnie.com/noticias-rum/rss-comments-entry-1345886.xml</wfw:commentRss></item><item><title>Ambasada Romana din Madrid</title><dc:creator>Redacción</dc:creator><pubDate>Mon, 24 Sep 2007 21:54:15 +0000</pubDate><link>http://www.elnie.com/noticias-rum/ambasada-romana-din-madrid.html</link><guid isPermaLink="false">29783:213998:1275941</guid><description><![CDATA[<p>Fata de situatiile recente aparute in Castilla-La Mancha si in alte provincii spaniole legate de abuzurile&nbsp; carora cad victima cetatenii romani aflati in cautare de lucru pe teritoriul Spaniei, Ambasada Romaniei la Madrid face urmatoarele precizari: <div>&nbsp;&nbsp; Pentru a muncii legal&nbsp; ca salariat, lucratorul roman aflat in Spania trebuie sa solicite o autorizatie de munca(autorizacion de trabajo por cuenta ajena) care este eliberata de Ministerul Muncii si Afacerilor Sociale, pe baza unei oferte de munca depusa de angajatorul spaniol.Fara aceasta autorizatie nu se poate desfasura in mod legal nici o activitate salarizata, sezoniera sau permanenta.Cei care accepta&nbsp; ofertele de munca ale angajatorilor spanioli fara a fi in posesia acestei autorizatii se expun unor riscuri majore, cum ar fi imposibilitatea de a reclama angajatorul in cazul in care acesta nu plateste angajatul.De asemeneea , lucratorii aflati in aceasta situatie nu beneficiaza de asigurari medicale, indemnizatii in caz de accident de munca sau boli profesionale.Lucratorii &quot;la negru&quot; sunt extrem de&nbsp;&nbsp;expusi riscului de a cadea victime atit abuzurilor angajatorilor, care de regula incalca prevederile legislative privind&nbsp; salariul minim si asigurarea conditiilor de munca, cit si unor terti, cum ar fi propietarii de spatii de cazare, care percep chirii impovaratoare sau traficantilor de fiinte umane. De aceea , legislatia spaniola prevede sanctiuni administrative si penale atit pentru angajatori cit si pentru lucratorii aflati in situatie de ilegalitate.Pentru a evita aceste riscuri, cetatenii romani aflati in Spania trebuie ca,&nbsp; inaintea luarii deciziei de a pleca din tara, sa se informeze asupra legislatiei si conditiilor de munca in Spania, sa&nbsp; verifice seriozitatea intermediarului si sa verifice clauzele contractului de munca prezentat spre semnare.Pentru a primi asistenta in acest scop, va puteti adresa filialelor judetene ale Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca(ANOFM).Telefoanele de contact pot fi accesate la adresa </div><div>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <a href="http://www.anofm.ro/contact/adrese.htm" target="_blank" rel="nofollow"><u><font style="color: #800080" color="#800080">www.anofm.ro/contact/adrese.htm</font></u></a>.</div></p>]]></description><wfw:commentRss>http://www.elnie.com/noticias-rum/rss-comments-entry-1275941.xml</wfw:commentRss></item><item><title>Ileana Gainar, artista pentru 10 zile intr-un fim artistic spaniol</title><dc:creator>Redacción</dc:creator><pubDate>Fri, 07 Sep 2007 14:57:14 +0000</pubDate><link>http://www.elnie.com/noticias-rum/ileana-gainar-artista-pentru-10-zile-intr-un-fim-artistic-sp.html</link><guid isPermaLink="false">29783:213998:1246179</guid><description><![CDATA[<span class="full-image-float-left"><img style="width: 141px; height: 249px" alt="Esc20eugenia1.BMP" src="http://www.elnie.com/storage/Esc20eugenia1.BMP?__SQUARESPACE_CACHEVERSION=1189177401718" /></span>Viata unei persoane&nbsp;isi poate schimba cursul intr-o singura secunda.Asa&nbsp;i s-a intimplat si romancei Ileana Gainar, care intr-o zi s-a prezentat la o selectie de casting organizata de firma cinematografica Tesela, care avea nevoie de o femeie romanca de 40-45 de ani , care nu stapinea bine limba spaniola dar cu un caracter puternic dur.Dupa multe probe directorul de cine spaniol reputatul Marcos Carnevale a aleso pentru rolul&nbsp; romancei din filmul &quot;Tocar el cielo&quot; pe Ileana Gainar.Filmul a fost prezentat in avanpremiera joi,6 septembrie la cinematograful Roxy B(c.Fuencarral,123),Madrid. <div>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; &quot;Tocar el cielo&quot;, se vrea o fresca a fericirii, oferita de altfel si romancei Ileana Gainar, ajutind-o sa-si descopera o alta viata, o personalitate nestiuta&nbsp; un talent nebanuit,&nbsp;care a stiut sa invete din mers asa de bine incit s-a impus prin interpretare si joc scenic la nivelul marilor actori spanioli :Chete Lera,Montse German, Betiana Blum,Raul Arevalo, Facundo Arana, Lidia Catalano&nbsp;si Veronica Echegui&nbsp;cu faimoasa China Zorrilla.Dirijata de Marcos Carnevale filmul intentioneaza sa descopere alaturi de&nbsp; dragostea pasionala si schimbarile de personalitate doua culturi cu aceeasi orinetare dar de traditii diferite asimilate la nivelul existentei peronalitatii distincte a fiecarui individ poate ca profunditatea temei m-a convins s-o cunosc personal pe Doamna Ileana Gainar, sa inteleg eu&nbsp;si de ce nu un critic specializat de film cum cineva care pina mai ieri nu banuia ca o persoana poate sustine si interpreta atit de firesc si natural un rol intr-un film alaturi de artisti conscrati si ceea ce este de-a dreptul laudabil este faptul ca a fost capabila sa realizeze toate acestea intr-o alta tara, Spania.O privesc pe Doamna Ileana Gainar, ai carei ochi de un albastru infinit, liniile fine, rotunde ale fetei, vocea cu infexibilitati imi marturiseste &quot;Nu am uitat de unde am plecat, vrem sa facem cinste locurilor natale,sa stie lumea ca nu suntem un popor de&nbsp; hoti la drumul mare, sau alte lucruri pe care le urmarim si le auzim ca se spun in mass media despre romani&quot;.Orice padure isi are uscaturile ei,asa si noi numai ca se face prea mult caz pe aspectele negative si nu se spune aproape nimixc din ceea ce romanii realizeaza bine si frumos de o eleganta de mare clasa in tarile unde au ales pentru un timp sa-si depene fuiorul vietii.Doamna Ileana Gainar femeia venita de pe frumoasa si legendara vale a Ariesului, satul Vidolm, comuna Ocolisi, a stiut sa dea un nou sens vietii, sa impuna in fata spaniolilor un talent despre care nici macar nu a gindit inainte de filmari ca l-ar putea detine:&quot;...nu am avut complexe.Mi-a placut sa trec prin anonimat, dar experienta vietii alaturi de actorii spanioli, mi-a demonstrat ca poti iesi in fata, facind ceva util societatii, aratind o imagine reala a romanilor&quot;.&quot;...filmul a fost o drama-comedie,asa ca in viata, o poveste a zilelor noastre.Rolul meu era inversde cum sunt eu in viata reala, era o persoana care trebuia sa tina friul unei case in mina, nu-i usor sa joci un rol invers a ceea ce esti tu.A fost pentru mine o onoare deosebita sa joc alaturi de Facundo Arana, Cetelera, Veronica, cu care de altfel a si impartit cabina de machiaj in timpul filmarilor, a luat un premiu Goya ,anul trecut.Nu am visat ca o peroana nesemnificativa pina mai ieri sa joace intr-un film alaturi de nume consacartae ale cinematografiei spaniole si ei m-au tratat ca pe un egal. nu m-au lasat sa cred ca sunt&nbsp; o persoana inferioara.&quot;Cred ca dupa ce ai fost capabil sa sustii un rol alturi de o asemenea echipa fara sa dai rebuturi desi pe p&agrave;rcursul filamrilor Doamna Ileana Gainar a trait&nbsp; intr-un col al inimii domniei sale cu acel &quot;...mi-e teama ca nu voi putea fi la inaltimea rolului&quot;, talentul munca si abnegatia L-au facut pe directorul filmului&nbsp; Marcos Carnevale sa intrebe &quot;...unde este actrita mea preferata ?&quot;.In curind filmul v-a rula pe marile ecrane, eu ii multumesc Doamnei Ileana Gainar&nbsp; pentru rolul veridic&nbsp;pe care s-a sustinut in acest film , ii doresc sa joace in continuare in alte si alte filme pe acest pamint spaniol si sper ca multi confrati romani vor fi capabili ca si mine sa ne recunoastem valorile linga care traim, sa le recunoastem si noi macar ca este dupa ce le-au descoperit si le-au lansat spanilolii, sa invatam cu totii sa dam cezarului ce este al cezarului.</div>]]></description><wfw:commentRss>http://www.elnie.com/noticias-rum/rss-comments-entry-1246179.xml</wfw:commentRss></item><item><title>Expozitia comuna Romana Preoteasa si Mugur Chiujdea</title><dc:creator>Redacción</dc:creator><pubDate>Sun, 26 Aug 2007 13:52:19 +0000</pubDate><link>http://www.elnie.com/noticias-rum/expozitia-comuna-romana-preoteasa-si-mugur-chiujdea.html</link><guid isPermaLink="false">29783:213998:1225506</guid><description><![CDATA[<p>&nbsp;&nbsp; <div>Expozitia de fotografie, pictura,desene si tehnica mixta, este deschisa la Sediul Institutului Cultural Roman din Madrid, calle Marques de Urquijo 47, 1-dcha, pina la 10.09.2007.</div><div>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Picturile reunite sub titlul &quot;Semnele eternitatii&quot;, este rezultatul&nbsp; interesului pentru simboluri, dincolo de timp si de reprezentarea eternitatii lumesti.Romana Preoteasa, artsita romanca care expune propune un&nbsp;&nbsp; drum strabatut in momentele sale creative cele mai importante. Licentiata in Belle Arte si Scenografie la Universitatea din Bucuresti uneste in expozitia sa , pictura, fotografia si schite de scenografie realizate pentru teatrul si filmul romanesc.Registrul cromatic al tablourilor este foarte strict, utilizeaza numai auriul, simbol al divinitatii si culori pamintii, inchise, simbol al trecerii vietii si rosul ca simbol al pasiunii&nbsp; arzatoare. Fotografia imortalizeaza timpul care insa pierde viata in momentul elaborarii ei si pentru aceasta necesita o alta interventie poate divina pentru a se revitaliza. Conceptul care sta la baza expozitiei este tratarea picturii din prisma fotografica. Schitele de scenografie fac parte din munca dinainte a artistei, creatii din lumea cinematografului si teatrului din Romania. In paralel Mugur Chiujdeaprin exponatele sale ne propune o calatorie dincolo de fotografiile realizate intr-un timp pierdut dar care conserva toata frumusetea si particularitatile tarii de origine. Artistul este un pasionat de tehnica fotografica, prientindu-se catre un cimp vizual pe c are l-a aprofundat la cursurile de cortometraje ale Universitatii din Alcala. Opera sa este inedita, intentia de a capa aerul, romantic, antic al edificiilor, bisericilor si strazilor care iti emintesc de o Romanie a anilor 1920-1940.</div><div>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; De multe ori a sacrificat parte din munca sa pentru a realiza din fotografie,adevarate tablouri, evitind elementele de cotidian actual, pentru a putea desena o arhitectura atemporala surprinzind originalul edificiilor prin tehnica sa. Evitind&nbsp; topicurile fotografiei turistice creeaza portretul a trei orase diferite din Romania dindu-i fiecaruia particularitatile specifice:Bucuresti, capitala tarii, Braila, antic port la Dunare&nbsp; si orasul ce pare pierdut, Craiova.</div><div>Aceasta expozitie inedita, cu parfum de flori de iasomie propune descoperirea unei romanii si a unei culturi foarte putin cunoscuta in aceasta tara, pentru aceasta propun celor cu inima de artisti putini renascentisti sa viziteze inainte de 10.09.2007, Institutul Cultural Roman din Madrid pentru a ne putea cunoaste mai bine.</div></p>]]></description><wfw:commentRss>http://www.elnie.com/noticias-rum/rss-comments-entry-1225506.xml</wfw:commentRss></item></channel></rss>